Lou Tresor dóu Felibrige - page 1356

144
IRO
IRRESOUNABLE
Adonc
el
Tan
sonar
Yrlanda
Que
era
sorre
de
Brianda.
blandin de
cornouailles,
Au
Musée
Britannique il
y a un
-
manuscrit
provençal
intitulé
:
las
Merevilhas de
la
terra
de
Ybernia
(ancien
nom
de
l'Irlande).
Irme,
v.
èime.
iro
(rom.
cat.
esp.
port.
it. lat.
ira, ire,
co¬
lère),
s.
f.
Dépit,
haine,
aversion,
v.
ahiran-
ço,
despiô,
òdi,
verinado.
Faire
quaucarèn
pèr
iro,
faire
quelque
chose par
dépit,
par
vengeance
;
prendre
en
iro,
prendre à
l'iro,
prendre
en
grippe
;
me
fas
iro, tu
m'indignes,
tu
m'inspires
le
dé¬
goût.
Dins
soun
iro
atroubant de
forços.
a.
arnavielle.
L'iro
que
gounflo
li
rassado.
f.
gras.
Me
cantaries
l'iro de
Diéu
Que
nuech
e
jour
t'adourariéu.
f.
peise.
Se
gardavo
iro
dins lou
couer,
Li
sérié coumtat
pèr
un
vlci.
c.
brueys.
Irò
(il ira),
en
Limousin,
v.
i;
irognado,
v.
aragnado
;
irogne,
v.
iragno.
ikolo,
s.
f.
Châtaigne
rôtie,
en
Béarn,
v.
iròu.
Hiu ! hau !
Eros
irolos
de
Nadau !
cri
enfantin
usité dans
le Béarn,
le
matin
de
la
Noël.
Minyem
quanques
irolos,
.
Bebiam
bèt goutet.
ch.
pop.
béarn.
R.
iròu,
auriòu.
Ironge,
v.
arange
;
ironie,
v.
aragnié
;
iron-
jat,
v.
aranjat.
iròu,
uròu,
irol,
urol,
s. m.
Châtaigne
rôtie,
marron
cuit
sous
la
cendre,
en
Limou¬
sin,
v.
afacliado,
brasucado,
chauvet,
ri-
solo,
roustido.
Iròu
dis
amourous,
marron
brûlé
d'un
côté
et
cuit de
l'autre,
par
allusion
aux
dis¬
tractions
des
amoureux.
R.
auriòu.
iròu,
aviròu,
huròu (d.),
bato-buròu
(rouerg.),
bihòu
(1.),
iòu
(rh.),
ruou,
rieu
(m.),
(d.),
interj.
dont
les
charretiers
se
servent
pour
faire
tourner
leurs
chevaux à
droite.
Hurhau,
huau,
hue.
Batre
iròu, tirer à
hue
; un
à
dia, Vaut
re
iròu,
l'un à
gauche, l'autre
à
droite
;
fai
tira
à
iròu,
fais tirer
à
droite.
Basto!
l'un
vai h
ruou
e
l'autre
tiro
h dia.
j.
roumanille.
R.
viravòut.
Iròu
(airée),
v.
eiròu
;
irouge,
v.
iruge.
irougno,
s.
f.
Excroissance
sur
le
tronc
d'un
arbre,
en
Guienne,
v.
boudougno.
R.
rougno.
Irougn.oun,
v.
geranioun.
iroula,
uroula,
v. a.
Faire
rôtir des
mar¬
rons, en
Limousin,
v.
rousti.
lrole,
oies,
olo,
oulan,
oulas, olon.
R. i-
7
ÒU.
iroulado,
uroulado,
s.
f.
Les
marrons
qu'on
fait
rôtir à la
fois,
v.
brasucado,
rous¬
tido.
R.
iroula.
Iroun,
v.
eroun.
iroundello,
eiroundello
(lim.),
vi-
roundello,
biroundello
(i.),
giroun-
dello
(d ),
guiroundello
(g.),
óurin-
dello
(rh.), aroundello
(1.),
arendoulo,
arendolo,
randolo,
roundolo
(niç.),
(rom.
irondela,
ysrundela,
arendola,
it.
randola),
s.
f.
Hirondelle, oiseau,
v.
barba-
san,
barbeiròu,
ribeiròu
;
outil de
métier
;
rouelle de
fer
mobile
et
plate
qu'on
adapte à
l'essieu,
v.
roundello.
Iroundello
griso,
hirondelle de
rocher;
iroundello de
mar,
hirondelle
de
mer ;
o-
quel enfant
es
l'iroundello
de l'oustau,
cet
enfant est
la
joie de
la
maison, la perle
du
logis;
faire
l'arendoulo, papillonner,à
Nice,
v.
roundouleja.
Coussi
acò pot
èstre
de
gents
de
moun
païs,
Que lous
aucèls
que
volon
çai
podon
pas
veni,
Soun-que
las
iroundellos
que van
pèr
tout
pais
!
ch.
pop.
lang.
prov.
Uno
iroundello
fai
pas
lou
printèms,
Pas
mai
qu'un
mouine
noun
fai lou
couvènt.
Quand
l'iroundello
volo
bas.
Se
noun
plôu,
tardara
pas.
prov. lim.
Pèr sant
Jóusè,
L'iroundello
vai
e
vè.
R.
iroundo.
1roundeto,
iroundeleto
(1.),
roun-
douleto,
vindouleto,
dindouleto
(m.),
óuduleto, andoureto
(Var),
gringou—
leto,
auranleto,
aullangleto,
auran-
leloto
(g.), (rom.
arondeta),
s.
f.
Petite
hi¬
rondelle, charmante
hirondelle,
v.
dindou-
leto,
roundouleto.
Mai
eniremen,
pauro
iroundeto,
De-que
fasiés
de
rescoundeto?
lafare-alais.
Coume
éu
poudrié èstre,
èstre de
moun
païs,
Que
lis aucèu
que
volon
s'i
podon
pas
gandi,
Foro
l'iroundeleto
qu'eici
a
fa
soun
nis
!
ch.
pop.
R.
irûundo.
iroundo,
eiroundo
(Velay),
AROUNDO,
G1ROUNDO,
LlROUNDO(l.),VIROUNDRE
(alb.),
AURUNGLO,
ACRANLO
(g.),
(rom.
ironda,
a-
ronda,
irunda,
yrunda, lat.
hirundo),
s.
f.
Hirondelle,
en
Vivarais,
Gascogne et
Langue¬
doc,
v.
iroundello.
Co-d'iroundo,
queue
d'aronde.
Pauro
petito,
Pos ben
ploura
:
Lou
nis
d'iroundo
S'es envoula.
ch. de
nourrice.
La
tourterello i
rounco e
l'iroundo i
babilho.
f.
de
cortète.
L'iroundo
bastissié
soun
nis dins
li rouïno.
j.
gaidan.
prov.
Negro
coume
uno
iroundo.
iroundo,
s.
f.
L'IIyronde,
affluent
de
la
Vezère
(Dordogne).
iroundoun,
iroundeloun
(rh.),
iroun-
dou,
biroundou,
giroundoun
(1.),
iroun-
dèl
(lim.),
iroundelat
(d.),
iroundat
(querc.), (rom.
randolo,
irunaat,
cat.
oro-
nel),
s.
m.
Arondelat,
petit de
l'hirondelle,
v.
dindoulet,
dindouloun.
Coume
un
vòu
d'iroundoun
bastissèire de
nis.
calendau.
Car
dins
soun
canta
dous
Semblavo
dire
a
Diéu
:
gardas
mous
iroundous !
g.
azaïs.
Ço
digue
l'iroundèl
:
Nous
fai
ana a
la
guerro.
ch.
pop. lim.
R.
iroundo.
irouni,
iROUNic
(g.
1.),
ico
(cat.
ironie,
esp.
port.
it. ironico,
lat.
ironicus),
adj.
t.
littéraire.
Ironique,
v.
galejaire,
trufet.
irounicamen
(cat.
irònicament,
esp.
port,
it.
ironicamente),
adv.
Ironiquement.
R.
i-
rounic.
irounío,
irounié
(m.), (cat.
esp.
port.
it.
lat.
ironia),
s.
f.
Ironie,
v.
escàfi,
galejado.
Ague
l'esprit fin
e
sutiéu
Mescla
d'un
brigoun
d'irounio.
l.
bard.
irouqués,
eso,
adj.
et
s.
Iroquois,
oise,
nom
de
peuple,
irous,
ouso,
ouo
(rom'. cat.
iros,
esp.
port,
iroso), adj.
Colère,
colérique,
irascible,
y.
jprim;
pour
heureux,
v.
urous.
R.
iro.
Irpa,
irpo,
v.
arpa,
arpo.
irraciounau,
irraciounal
(1.),
alo
(rom.
irrational,
esp.
port. cat.
irracional,
it.
irrazionale, lat.
irrationalis), adj.
t.
se.
Irrationnel,
elle.
irrecoubrabi.e,
ablo
(cat.
incobrable,
irrecuperable, b. lat.
irrecuperabilis), adj.
Irrécouvrable.
R.
in,
recoubrable.
irrecounciliable,
inrecounciliable
,
ablo
(cat.
esp.
irreconciliable, it. irrecon-
ciliabile),
adj.
Irréconciliable. R.
in,
recoun-
cilia.
irrecusable,
irrecusaple
(g.
1.),
ablo,
aplo
(cat.
esp.
irrécusable, lat.
irrecusabi-
lis),
adj.
Irrécusable.
irredutible, iblo
(cat.
irreduible,
esp.
irreductible, it.
irreduttibile),
adj.
Irréduc¬
tible.
R.
in,
redutible.
irrefourmable, ablo
(cat. irreforma—
ble),
adj.
Qu'on
ne
peut
pas
réformer.
R. in,
refourmable.
irrefragablamen,
adv.
Irréfragablement.
D'ounte
resulto
irrefragablamen.
arm.
prouv.
R.
irréfragable.
irréfragable,
ablo
(cat.
esp.
irréfraga¬
ble, it.
irrefragabile), adj.
Irréfragable.
1rreguiiarita,
irregularitat
(1.
g.),
(rom.
cat.
irregularitat,
it.
irrego\aritày
esp.
irregolaridad,
lat.
irregularitas,
a-
tis),
s.
f.
Irrégularité.
irregulié,
irreguliè
(g.
1.),
iero,
ièiro
rom.
cat.
esp.
port,
irregular, it.
irregu-
are),
adj.
Irrégulier, ièro. R.
in,
reguliè.
irregulieramex
(
cat.
irregularment,.
port,
irregularmente,
it.
irregolarmente),
adv.
Irrégulièrement.
R.
irreguliè.
irreligioun,
irreligien
(m.),
irreli—
giéu
(1.
g.
d.), (cat. lat.
irreligio,
esp.
ir¬
religion, it.
irreligione),
s.
f.
Irréligion.
R.
in,
religioun.
iRRELiGious,
irreligiéus (rouerg.
m.),
ouso,
Éuso (cat.
irreligiós.
esp.
port.
it.
irreligioso,
lat.
irreligiosus),
adj.
Irreli¬
gieux,
euse.
irremediable,
inremediable,
irreme-
diaple
(g.
1.),
ablo,
aplo
(cat.
esp.
irré¬
médiable, it.
irremediabile, lat. irreme-
diabilis),
adj.
Irrémédiable.
1rremessible,
irremissiple
(g.
1.),
i-
blo,
iplo
(Iang.
cat.
irremissible,
esp.
ir-
remisible, it.
irremissibile,
lat.
irremissi-
bilis), adj.
Irrémissible.
Lou
pecatas
irremissible.
arm. prouv.
Das
pecats
ditis capitals,
Irremissibles
e
mourtals.
h. birat.
irreparablamen
(esp.
irreparablemen-
te),
adv.
Irréparablement.
R.
irreparable.
irreparable,
irreparable,
irrepara-
ple
(g. 1.),
ablo,
aplo
(rom.
imparable,
cat.
esp.
irreparable,
it.
irreparabile, lat..
irreparabilis),
adj.
Irréparable.
0 crime
irreparable !
calendau.
Irreparablo
foulié.
a
km.
prouv.
irreprensible, iblo
(cat.
esp.
irrépré¬
hensible, it.
irreprensibile, lat.
irrepre-
hensibilis),
adj.
Irrépréhensible.
irreprouch
able,
ixreprouchable,
ei-
reprouchable
(viv.),
(it.
irreprobabile),
adj.
Irréprochable.
En
aquest
dire
irrprouchable.
g.
zerbin.
Toun
irreprouchablo formo.
f.
mistral.
R.
in,
reprouchable.
irresistiblamen,
irresistiblomen
(1.),
(esp.
irresistiblemente),
adv.
Irrésistible¬
ment.
Enfluenço
irresistiblomen
douço.
c.
laforgue.
R.
irresistible.
irresistible,
irresistiple,
iblo,
iplo
cat.
esp.
irresistible, it.
irresistibile), adj.
rrésistible.
La besoun
irresistiblo
que
l'on
sentie
pertout.
f.
mistral.
R.
in,-reèisti.
irresoulu,
inresoulu
(rh.),
irresou-
lut
(i.),
udo
(cat.
irresolut,
esp.
port.
it.
irresoluto, lat.
irresolutus),
adj. Irrésolu^
ue,
v.
empedi. R. in,
resoulu.
irresoulucioun,
irresoulucien
(m.),
irresouluciéu
(g.
1. d.),
(cat.
irresoluciô,
esp.
irresolucion),
s.
f.
Irrésolution. R.
in,
resoulucioun.
irresounable
,
inresounable
(
rh.)
,
ablo
(cat.
irrahonable,
esp.
irracionable,
lat.
irrationabilis),
adj.
Irraisonnable.
Vès-lou,
vès-lou,
l'inresounable!
f.
gras.
R.
in,
resounable.
1...,1346,1347,1348,1349,1350,1351,1352,1353,1354,1355 1357,1358,1359,1360,1361,1362,1363,1364,1365,1366,...2382
Powered by FlippingBook